POVESTE(I) DE IARNA

1. Acum, la sfarsit de decembrie, vecinul meu de la etajul doi si-a scos jumatate de pat pe geam.Si nu a facut-o oricum! Ci cu lemnul in sus si tapiteria-n jos.  Jumatate de pat si butoiul cu varza murata...Am observat astazi cand am plecat la cumparaturi cu maica-mea. Am concluzionat eu ca s-o certat rau cu nevasta-sa...Cat despre butoi, probabil ca e acelasi in care-si depoziteaza vara caisele pe care le fura direct de la geamul lui din curtea vecinului de vizavi...Are el un dispozitiv special cu care-si trage crengile, seara, cand are  impresia ca nu-l vede nimeni...=)) Tot pe etajul doi avem o vecina care de sarbatori isi lipeste pe usa toate ghirlandele pe care le gaseste prin casa dar si-un domn mai in varsta care-si baricadeaza geamul cu flori de hartie, bete si crengi si cateva randuri de perdele, iar in apartament, banuieste maica-mea ca ar creste o bufnita...Si toate astea se-ntampla in buricul targului... Dar nici eu nu ma las mai prejos. Mi-am cumparat ieri brad. Si pentru ca nu am unde sa-l tin, pentru ca ori incomodeaza ori e prea cald...ei bine l-am pus pe balcon...Pe balconul vecinei de sub noi. Sau mai exact pe acoperisul balconului vecinei de sub noi.=)) Lucru pe care de altfel l-am facut si anul trecut=)).

2. In sfarsit! Va ziceam ca am plecat astazi la cumparaturi cu maica-mea. Si pentru ca stam foarte aproape de Kaufland si Billa am luat-o pe jos. Si, inevitabil, de la cumparaturi te-ntorci incarcat. Noi ne-am intors incarcate. Si la trecerea de pietoni toti se uitau ca fraierii la noi din masini...=))

3. Se pare ca mai nou Mosii vin ca sa ia si nu ca sa dea. Sa va zic rationamentul meu.  Treceam astazi cu maica-mea prin fata unui bloc si am vazut undeva pe la etajul patru un Mos Craciun, care sta ascuns sub pervazul ferestrei.=)) Eu stiu ca Mos Craciun atunci cand vine sa dea, intra pe horn. Din moment ce el vroia sa intre pe geam, am dedus ca venea sa ia.=))

4. Si-nca ceva! Astia prin Timisoara deja au plecat la colindat.=))Mi se pare cam repede...sau poate sunt eu depasita de traditii... Nu sunt colindatori la propriu...Din aia care umbla cu Capra...stiti voi...=))Ii stiu ca doar in fiecare an vin. Nu-i baga nimeni in seama, maxim unul, doi curiosi care nu-i cunosc din anii trecuti...=)) La noi inca nu au ajuns. Noi i-am vazut azi in fata blocului in care vroia sa dea lovitura Mos Craciun...=))

5. Pentru doua zile am avut doua Craciunite. Sunt florile care se ofera-n mod traditional de Craciun. Eu am primit una saptamana  trecuta dar s-a uscat complet dupa numai doua zile. Cica i-a fost frig. Nu suporta temperaturi mai scazute de 15 grade Celsius. Si-si mai spune Craciunita! Idea e ca acum avem una singura. Dar asta o avem de cativa ani. In mod normal Craciunita asta trebuie sa-nfloreasca de Craciun. Insa ea a inflorit iarna doar in anul in care-am cumparat-o. Am citit pe net ca e foarte fitoasa si ca nu-i convine s-o tot muti de colo - colo. Maica-mea, pasionata de flori, o muta de cand am cumparat-o: din hol la geam, de la geam pe dulap. Mai nou a scos-o din nou pe hol. Idea e ca e foarte suparata pe Craciunita ei, care, la randul sau, pare a fi foarte bulversata. Nu de alta dar...infloreste vara!=))

IARNA PE ULITA

Initial vroiam sa scriu despre altceva dar dupa mi-am zis ca parca nu prea se potriveste cu atmosfera de afara si ca poate in perioada asta ar trebui sa ma axez pe lucruri pozitive si frumoase si sa-ncerc sa fac abstractie de celelalte. Mi-am spus:"Hai sa nu fac asta inainte de Craciun!", desi, intre noi fie vorba e realitatea cruda in care "ne scaldam" acum si de care, din pacate, vom avea parte multa vreme de-acum incolo. Dar promit ca urmatoarea postare va fi una care va deranja din pacate pe multi. Hai sa trec totusi si la subiect...

Mda...Dragilor a venit iarna! Sigur v-ati dat si singuri seama de asta!=)) Nu as vrea sa cobesc insa in stilul traditional romanesc s-ar putea sa ne fi luat din nou prin surprindere...ca de' e doar DECEMBRIE!=)) Asta vedem noi in prag de Craciun sau Revelion cand s-or inghesui toti inspre Valea Prahovei... Eu, marturisesc, nu sunt mare fana a iernii insa trebuie sa recunosc ca are si ea farmecul ei. Nu-mi place ca trebuie sa ma infofolesc pana-n gat si ca oricat de bine imbracata as fi tot timpul am nasul rosu de la frig. In schimb imi plac caciulitele si cizmulitele. Da! Mie chiar imi face placere sa port sepcute si caciulite. Dar nu glugi...glugi nu...nu stiu de ce...

A nins foarte mult zilele astea. Ca-ntr-o adevarata saptamana de iarna. Casutele au si ele caciulite albe. Si din cosurile lor iese un fum alb care face un contrast perfect cu cerul de obicei intunecat... si asta in special seara. Aproape totul e alb... E un peisaj atat de ...linistit! Focul mocneste in soba...Caldura e in casa...La unii doar in suflete...=( Lumea imbraca straie de sarbatoare, asculta colinde si impodobeste pomi de Craciun..."O ce veste minunata", "Trei pastori", "Sus la poarta raiului", "Deschide usa crestine", "Ati vazut pastori", "Cerul si pamantul", "Steaua sus rasare", "Domn, Domn, sa-naltam"...cu totii le-am auzit si fredonat macar o data, iar pe mine chiar ma emotioneaza...Doamnele gatesc aproape sigur sarmale, prajituri si nelipsitul cozonac... Rareori vad  pe strada si copilasi infofoliti, in saniute trase de tatici...Probabil ca pe la sate cei mici fac si oameni de zapada... Se deschid patinoarele si copiii isi dau jos patinele din cui...Pasionatii de schi aglomereaza partiile...Fetele sunt terorizate la gandul traditionalelor spalari cu zapada...Toata lumea intra in spiritul sarbatorilor si se uita la filme de sezon...=)) Oamenii iau cu asalt rafturile magazinelor...Parintii fac eforturi sa cumpere cadouri pentru cei mici ca sa le aduca si lor Mosul ceva...Ca doar bucuria copiilor e si bucuria lor! Din pacate, pentru majoritatea, Mosul va fi mai sarac anul asta...Bisericile sunt mai populate acum... E anotimpul in care sperantele tuturor reanvie...Oamenii par mai umani zilele astea...se gandesc mai mult la semenii lor...

Clinchet de clopotei vestesc apropierea sarbatorilor! Oferiti si voi un zambet sau o privire frumoasa, dati un "Buna ziua" sau spuneti un "Multumesc"...nu costa nimic si pentru unii poate fi un cadou nesperat...Sa aveti parte de SARBATORI FERICITE!

NOTA DE PLATA

Va propun astazi o lectie de matematica. Incepem cu putina algebra. Nu, nu am urmat cursuri de reconversie profesionala! Pasiunea mea ramane tot geografia. Incepem cu cateva ecuatii. Prima problema: se da un sistem de ecuatii cu doua necunoscute: X si Y. Sa presupunem ca X este barbat si Y este femeie. Va spun inca de pe-acum ca toate personajele sunt fictive. Doar n-o sa puneti la indoiala spusele povestitoarei! Plecam de la premisa ca X o place pe Y sau macar are impresia ca i-a cazut cu tronc si-o invita pe aceasta in oras. Y, accepta invitatia cu draga inima. Ce seara perfecta! Dar iata si problema! Cine achita nota de plata? E simplu? O sa va mirati dar e un lucru inca incert pentru unii. Si ca sa complicam si mai mult datele problemei hai sa mai introducem o necunoscuta in ecuatie si sa-i spunem Z. Astfel  X si Y ies in oras insa nu singuri. Lor li se alatura Z, barbat sau femeie...pana la urma, zic eu, irelevant. Ramane insa valabila secventa existenta intre X si Y. Acestea fiind date, raspundeti la urmatoarea intrebare: Plateste Y nota de plata? Si daca da, cui? Sau, ca sa transpunem situatia noastra intr-o inecuatie, este nota de plata a lui Y mai mare sau egala cu 0? Dar cea a lui Z? Iata deci ca problema noastra se dovedeste a fi in fapt una de geometrie. Astfel, avem de-a face cu un triunghi. Triunghiul XYZ. Asta insa nu simplifica cu nimic lucrurile. Asadar facem putina analiza. Daca vorbim despre un triunghi isoscel, X, va achita atat contravaloarea consumatiei sale cat si pe cea a lui Y. Daca triunghiul este unul echilateral,acelasi X, va achita contravaloarea consumatiei sale, a lui Y si a lui Z, in special in conditiile in care Z este o persoana de sex feminin. Daca avem de-a face insa cu un un triunghi dreptunghic, X, va plati doar pentru ceea ce el a consumat, lasandu-le pe Y si Z sa se ocupe de notele lor de plata. Mda...complicat! Asa ca sper ca v-ati facut temele si ati invatat teoria pentru ca n-am de gand sa va dau acum definitia triunghiului nici sa va fac vreo clasificare. Eu am terminat profil uman asa ca descurcati-va!

Nu-mi cereti indicii! N-am sa va spun solutia mea in ceea ce priveste aceasta problema, numai si numai din dorinta de a nu va influenta. Oricum! Sa n-aveti impresia ca-mi cititi gandurile! Una peste alta, va marturisesc ca stau de multe ori in vreo cafenea si studiez barbatii care sunt in compania unei femei. Ma uit la expresia fetei lor si la gesturile pe care le fac in momentul in care trebuie sa achite nota de plata. Tare mi-as dori sa stiu ce simte un barbat in momentul in care duce mana la portofel, il deschide, scoate banii si plateste consumatia. O sa spuneti ca nu fac toti asta si-aveti dreptate. Dar pe cei care fac asta... Ce sentimente ii incearca? Sigur in momentele intime e placut sa fii barbat! Dar cum e sa fii barbat intr-un astfel de moment sau altfel spus sa fii barbat presupune sa achiti intotdeauna si nota de plata?

JURNAL DE COPILARIE - PARTEA III

Si-mi amintesc cata grija avea mama de mine si cat ii mai placea sa ma aranjeze. Nu ma-ntelegeti gresit! Si-acum are foarte mare grija de mine... ca doar stiti cum sunt mamele.Din fericire, mai toti avem cate una acasa... Dar va spun un secret! Mama si-a dorit foarte mult o fetita.Imi povestea la un moment dat cum si-a cumparat o papusa. O avem si-acum. E blonduta, inalta, cu parul lung si cu ochii verzi. Si i-a placut atat de mult incat si-a dorit sa aiba o fetita care sa semene cu ea. Si cred ca-n mare masura dorinta i s-a indeplinit. O sa spuneti ca mi-au murit laudatorii. Dar e adevarat ca noi doua chiar avem multe puncte comune....cum tot adevarat e si faptul ca uneori ea arata mai bine decat mine si alteori eu sunt mai aratoasa decat ea. Si cate fundite imi mai facea sau imi cumpara, toate culorile si marimile!  Si cat imi mai aranja parul... doua codite sau una, impletite, despletite, covrigel ori in spic. Mai tarziu, cand am contactat microbul cumparaturilor, am inceput sa-mi cumpar eu fel si fel de accesorii de prins parul...

Imi amintesc cum mi-am amenajat la un moment dat o casuta undeva-n via bunicii, unde gateam toata ziua galuste cu prune. Doar ca eu si prietena mea nu foloseam faina ci noroi...dar chiar si asa erau foarte aspectuoase...In prag de toamna puneam muraturi in cutii de medicamente...Eh! Ce stiti voi! Sclipiri de bucatar!=))...

Imi amintesc de pozele alb-negru. Poate ca nu surprindeau ele toate detaliile dar cu siguranta surprindeau linistea, bucuria si multumirea din ochii nostri. Cum sa nu-ti aduci aminte cu drag de ele cand toate momentele importante din viata ta erau marcate prin macar o poza alb-negru. Imi amintesc cum in prima mea zi de scoala mama m-a dus la un studio foto unde mi-au facut o poza alb-negru. O am si-acum...Eram micuta, frumusica rau, cu uniforma, cordeluta, doua codite despletite si doua fundite.Aveam si un ghiozdanel albastru inchis, foarte frumos, pe care mi-l cumparase bunicul. Era asa cum se faceau pe vremuri, de la forma, la incuietoare, la compartimentare si care-ar putea servi oricand drept etalon. Clasicul ghiozdan pe care mi-l purtam cu mandrie si nu gentile pe care le folosesc astazi elevii...Ca sa nu mai spun de pozele facute de zilele de nastere. Erau tot alb-negru dar nu lipsite de imaginatie...Pe-atunci era considerat un moft poza color... Astazi e un simplu efect al unui aparat digital...

Imi amintesc de serbarile de la gradinita cand pentru cateva ore toti deveneam eroi de poveste: Alba ca Zapada, Cenusareasa, Piticii, Zana Zanelor, Ileana Cosanzeana, Fat-Frumos, Scufita Rosie,... Eu eram Zana Zanelor si aveam coronita, rochie lunga alba si bagheta magica...Ce sa va mai spun! Toata lumea buna a basmului se aduna acolo!...

Si-mi amintesc de jocurile copilariei: "Sotron", "Incetul cu incetul se fabrica otetul", "Prinsa pe animale", "Filme, flori, fete, baieti", "De-a v-ati ascunselea", "Ratele si vanatorii", "Elastic", "Coarda", "Pasarica muta-ti cuibul" sau "Tara, tara vrem ostasi". Stateam toata ziua-n strada si uitam de tot, chiar si de mancare cateodata...In ziua de azi nu mai sunt in trend... Copiii  mai stau si azi prin ploaie sau frig... insa doar ca sa fumeze...
Astea erau bucuriile mele si Doamne ce norocoasa am fost!

Si-mi amintesc...

JURNAL DE COPILARIE - PARTEA II

Si-mi amintesc ca pe atunci eram foarte gospodina! Aveam propriile mele gradini. Nu, n-am gresit! Aveam gradina de flori si gradina de zarzavaturi. Deci doua! In gradina de zarzavaturi aveam crumpi, pasula, mazare, paradaise, curechi etc...asa, cate putin din fiecare. Si eram tare mandra cand puteam sa umplu plasele alor mei ca sa-si duca in Timisoara. Ceea ce se-ntampla rar ca era micuta gradina mea dar se-ntampla. Primavara si vara aveam tare multa treaba. Sapat, semanat, greblat, cules...ce stiti voi! Nu-i de ici de colo! Aveam si-o gradina de flori. Ingradita normal!=) Sa se faca distinctie clara intre florile mele si-ale bunicii! Faceam schimb de seminte, chiar de flori! Le luam de pe la prietenele mele si le replantam in gradina mea.

Aveam si animale. Bine, nu erau ale mele, erau ale bunicilor. Si n-aveam grija de ele, ma jucam. La un moment dat am avut 3 mielusei. Doi baieti si-o fetita. Pe baieti ii chema Johnny (era cel mai maricel) si Jimmy (cel mijlociu). Fetita era si cea mai micuta si-o chema Cindy. Erau tare dragalasi! Cand le-au dat cornitele, Johnny si Jimmy au inceput sa fie mai agresivi.Intr-o zi au disparut. Mi-au zis ca au plecat la turma,iar eu i-am crezut,pana cand, i-am gasit intr-o zi in podrum...Am plans toata ziua si m-am suparat pe toti...

Aveam si-un caine. Bobita il chema.Era maro, de talie mica si-si tinea coada covrigel. A supravietuit mult timp in ograda bunicii pana cand i-au venit de hac niste caini intr-una din plimbarile lui prin gradina. Imi amintesc ca a chinuit vreo cateva zile saracutul inainte sa moara. De atunci niciun caine nu a mai facut multi purici pe-acolo desi s-au perindat destui. Dar nu stiu de ce, parca de niciunul nu ne-am mai atasat... 

Am avut si 2 motanei. Pe unul l-am botezat Pufulet, era gri cu alb, si pe celalalt Negruta, pentru ca era negru cu papion. Tare de treaba ei! Si-am mai avut 4 pisicuti. Doi baieti si doua fetite..Erau frumosi. Una din fetite era vargata si-o chema Kelly, cealalta alb cu negru si i-am pus numele Josie. Unul din baieti era alb cu portocaliu si l-am botezat Pussycat, iar celalalt era bej si-i spuneam Tori. Stiu ca Tori e nume de fetita! Dar mie-mi placea. Oricum Tori mi-a fost cel mai drag. Am avut grija de ei. Si-am fost alaturi de ei cand au prins primul soarec! In fiecare dimineata, ma trezeam, le pregateam mancare si-i strigam. Urlam de toata strada m-auzea. Nu imparteam  mancarea pana cand nu erau in efectiv complet. Dar intr-o zi au inceput sa dispara. Mai intai Pussycat, apoi Josie si-ntr-un final am mai ramas doar cu Tori. Era tare atasat de mine. Si-era un lenes Tori al meu! Nu va puteti imagina! Niciun soarec nu era in stare sa prinda! Dar am senzatia ca dupa ce-a plecat, pentru ca-ntr-o zi m-a parasit si el, a devenit un pisic adevarat. Cativa ani mai tarziu de la disparitia lui Tori, am vazut in vizitele mele rare pe la bunici un pisic mare, baiat evident, care semana leit cu Tori al meu. Nu ma mai recunostea dar eu sunt convinsa ca era el...

Si-am mai avut si-un purcel. L-am primit in dar de Craciun de la unchiul meu. Imi amintesc ca l-am adus acasa iarna, intr-un sac. Era alb cu pete negre. Era micut cand l-am primit si i-am pus numele Denis. Pe-atunci imi placea la nebunie numele "Denis". Imi doream sa cunosc si eu pe cineva pa care sa-l cheme "Denis", asa ca mi-am botezat purcelul.  Si Denis era nebun dupa mine.  Eram mica, in vacanta de vara si-mi petreceam toata ziua cu purcelul.Ii faceam si masaj! Si ce-i mai placea! Si daca nu eram langa el, plangea, ma rog, guita in continuu! Se pare ca masculul care-a tinut cel mai mult la mine, a fost un porc, la propriu! Unde mergeam eu, mergea si purcelul. Era foarte ascultator!  Intr-un final l-au taiat si pe el, tot fara acordul meu...probabil candva in preajma sarbatorilor...
Si-mi amintesc...